În colcăială

Într-o nișă îngustă
din inma-mi castă,
o scară în spirală
se ține de mitrală.

Că aici este colcăiala
și puțin din flecăreala
a tot ce este din tine
cu frânturi din mine.

Și-am trimis aseară
armata-mi legionară
de gânduri sagitale
să găsească o cale.

Oare cum ai putea
să fii din nou o stea
când lumina-ți stinsă
ascunsă sub eclipsă?

Dacă tot nu te găsesc
eu tot îți mărturisesc,
ce simt în colcăială
întrece orice boală.

Reclame

2 gânduri despre ”În colcăială

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s