La reverie

Cu anii mei, plecați în pribegie
în propria-mi tânguire
la reverie, unde totu-i smârc
găsesc că-i timpul să mă-ntorc.

Și aici, chiar dacă este gălăgie
eu poate am să dau de-o colonie
de gânduri ce-mi poate elucida
direcția mea, fără a mai cădea.

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s