Al tău zâmbet

Din cutia goală
scot cutia plină
care îmi insuflă
scrieri pe o ciornă

Iar fără de iluzii
aș fi doar bolnavul
scos de pe perfuzii
așteptând sorocul.

De-aș alege calea
mi-aș urî tăcerea
dar nu-i timp de plânset
ci de al tău zâmbet.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.