Poetul și fantasma liricii

Privesc atent vacarmul liniștii
și mă misc greoi sperând s-ating fantasma liricii.
Un vers des modificat e un strigoi mereu resurectat
iar pe hârtie simplă o strofă s-a ingropat.

Am izbutit a scrie o strofă din durere
și simt stiloul că plânge și suferă-n tăcere
căci efortu-i rezultat e un amar de mărgele
într-o viață de poet ce se-mpletește-n stele.

Fantasma, cu ale ei mistere se-nvîrte-n sfera-i oscilantă
îmi varsă-n minte ideea-i debordantă
ca eu să fiu sacrificat pentru noțiuni abstracte
de critici înfometați de sânge tânăr de poet cu acte.

Reclame

3 gânduri despre ”Poetul și fantasma liricii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s